Pentru limba română, scroll down.

The full methodology is available only in Romanian :(

However, here it is a short description in English: Students (3rd Year, sociology, enrolled in for Bogdan Voicu's course on Comparative Sociology at Lucian Blaga University of Sibiu) were instructed to select the most visited news-sites in one country. All EU-member states were included, but for some the collected data was too poor or missing, so they were excluded. For each country, three sites were selected, based on audience figures reported by similarweb.com or allyoucanread.com (one covers all EU-member states, but when they overlap, the ranking of the sites is usually identical, so the two sources are comparable and can be used complementary). To keep the national influence untouched, we have excluded localized versions of global news sites such as Google News or Yahoo News.

Each site was supposed to be accessed starting 4 pm CET and no later than 8 pm, on 10th of March 2022.

For each site, the most important 10 news were selected. Depending on how the site was designed, the ranking was based on editor's choice (arrangement in the home page), were part of the rubric "most important news" or were simply the most recent 10 mes, when no other method was available.

Each news was coded by the student that retrieved it, according to a predefined coding scheme. Codes included whether the news were about the Ukraine war, politics, social life, ecology, business/economy, celebrities, culture/arts, etc. We also coded format-related aspects. Bogdan Voicu reviewed part of the codings afterwards. The resulting database is available for download and secondary analysis.

Google translate was employed when necessary.

Limitations are related mainly to lacking resources to increase the quality of the database. Therefore, each site was coded only by a single coder, so no reliability of the coding scheme or of the coders was tested. Selection of sites might have been not the best in some cases. One may consider repeating the exercise by increasing the number of sites, the number of people that select news in parallel from each site, the number of news selected out of each site, the number of independent coders per news, etc.

The bellow Romanian description of methodology extends the discussion, provides further details, and introduces the main impressions from the reading the news in each of the selected countries. We encourage you the use Google Translate if intending to read it and you are not familiar with Romanian language.

A .pdf version of the methodology in Romanian can be retrieved from our dataverse.

O analiză comparativă a presei europene: tematică, stil, diferențe între țări (I)

Metodologie și o vedere de ansamblu

Bogdan Voicu (coordonator)

Andreea Bechea, Denisa-Ana Câmpeanu, Raluca-Elena Dincă, Gabrila Alexandra Dumitra, Teodora-Nicoleta Fleancă, Karina-Elena Gavrilă, Dragoș Gheorghe Maftei, Maria-Gabriela Nuțu, Beatrice Oprea, Andy Petelează, Delia-Elena Pop, Cosmina-Florina Popescu, Andreea-Elena Stănică, Diana Vasile

Articolul de față constituie preambulul unei serii de postări pe site-ul RQSA în care vom caracteriza starea presei europene în martie 2022. Mai exact, căutăm să ilustrăm diferențele între țări în ce privește cele mai importante știri. Suntem interesați de tematică și de modul de prezentare. În prim plan sunt diferențele dintre țări.

În această primă postare descriem doar conceptul și precizăm ce sare în ochi la citirea site-urilor de știri din țările UE.

Seria de date este produsul activității studenților din anul III Sociologie, în anul școlar 2021-2022, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, coordonați de Bogdan Voicu în cadrul cursului de Sociologie Comparată.

Baza de date rezultată este disponibilă la: (de pus ca Harvard dataVerse). Ea sintetizează titlurile celor aproximativ 30 cele mai importante știri la ora 17 (ora României), in data de 10 martie 2022, pe cele mai vizitate site-uri din fiecare dintre țările analizate

Ce ne poate releva analiza comparativă a presei

1. Dacă sunt teme comune pentru mai multe țări. Spre exemplu, în 10 martie 2022, ziua pentru care am realizat această analiză, zvonul creșterii prețului la benzină a fost comun în România, Bulgaria și Slovacia, iar analiza presei relevă acest lucru.

2. Dacă sunt domenii de interes distincte și dacă apar diferențe regionale. Spre exemplu, ponderea știrilor despre războiul din Ucraina era mai mare în țările care au graniță comună cu Rusia sau Ucraina și mai mică în Vestul continentului.

3. Dacă există practici jurnalistice ce diferă sistematic de la Est la Vest. Spre exemplu, putem spune dacă știrile sunt semnate în aceeași măsură în toate țările Europei.

Pentru a înțelege mai bine unde dorim să ajungem, este util să priviți hărțile de mai jos.

*țările lipsite de culoare (gri deschis in prima hartă, respectiv gri închis în a doua) sunt cele pentru care nu am colectat date.

Condiții de realizare a analizelor

Condiția primordială este să măsurăm identic sau cât mai similar în toate țările considerate.

Metodologie

Pentru fiecare țară europeană au fost luate în considerare cele mai importante trei site-uri de știri. Sursa clasificării este dată de similarweb.com. Acesta este un site care preia cifre de trafic și construiește ierarhii ale site-urilor din varii țări, ordonate pe domeniul de interes al site-urilor respective. În similarweb.com am filtrat după țară și am ales secțiunea site-uri de știri. Pentru țările membre UE neacoperite de similarweb.com, am recurs la o sursă alternativă: allyoucanread.com. Nici similarweb.com, nici allyoucanread.com nu acoperă toate statele membre UE. Pentru țările pe care le acoperă ambele, ierarhiile sunt însă aproape identice, ceea ce înseamnă că cele două surse pot fi folosite complementar.

Pentru a evita erori de atribuire, am decis eliminarea din selecție a agregatoarelor de știri, indiferent dacă acestea erau locale sau globale. Am renunțat de asemenea la selecțiile de știri din site-urile globale precum yahoo.com sau google.gr, care dețin primul loc în România, respectiv Grecia. Rațiunea este de a lua în considerare site-urile media locale.

Pentru fiecare dintre cele trei site-uri selectate pe țară, am avut ca obiectiv să identificăm cele mai importante 10 știri. Cum poate exista o dependență de momentul observării, am decis ca site-urile respective să fie investigate în aceeași zi (joi, 10 martie 2022), la aceeași oră (între 17 și 21, ora României). Astfel, am asigurat o relativă omogenitate a observării. Intervalul orar relativ lung acoperă în fapt perioada de final a după-amiezii și începutul serii, ținând aici cont și de diferențele de fus orar, și este improbabil să genereze mari erori de măsurare datorate accesării la ore diferite.

Ideal, ar fi fost să realizăm același tip de măsurare și în alte zile ale săptămânii, la alte ore, de-a lungul unui interval de timp mai lung. Astfel am fi eliminat erorile date de sezonalități săptămânale și orare specifice unei țări sau alteia, precum și influențe date de apariția unor evenimente majore pentru o societate. Spre exemplu, dacă am fi realizat exercițiul într-o în care ar fi avut loc un meci de fotbal important, sau un incendiu major, sau un scandal politic de anvergură, sau un deces al unui personaj important, sau ar fi fost o zi națională etc., observarea știrilor din țara unui astfel de eveniment ar fi condus la distorsiuni importante în raport cu știrile dintr-o zi obișnuită. Cum însă resursele disponibile au fost reduse, am apelat la observarea site-urilor într-o singură zi și într-un singur interval orar.

Procedura de identificare a celor mai importante 10 știri nu a fost identică de la un site la altul, din motive legate de specificitățile acestor site-uri de știri. Unele dintre ele postează știrile în ordinea inversă a publicării (cele mai recente sunt cel mai sus pe pagină), altele au editori care aleg ordinea organizării știrilor în pagină, altele au secțiuni dedicate celor mai importante știri, dar și aici avem variație în funcție de cât de vechi pot fi aceste știri importante. Am căutat să avem o anumită omogenitate care să dea prioritate știrilor ce par a fi mai importante, alegând în ordine, în funcție de prezența lor, secțiunile „cele mai importante știri”, „cele mai citite”, știrile postate în ordinea din pagină dacă aceasta nu era strict cronologică și, dacă criteriile anterioare erau epuizate, „cele mai recente știri”.

Având trei site-uri în fiecare țară și zece știri per site eliminăm o parte din erorile asociate măsurării diferite de la site la site.

Fiecare dintre știrile selectate a fost ulterior codificată de câte un coder, astfel încât să putem indica dacă ea se referea la una dintre următoarele categorii: războiul din Ucraina, sport, politică, social, moden/vedete, economie/afaceri, chestiuni de interes european, crime și incidente similare, psihologie, ecologie, film, cultură, acțiune civică, știri de interes local, naționale, globale. În plus, au fost alocate coduri pentru a identifica dacă autorul a copiat/tradus din alte părți, dacă pentru a citi știrea trebuie să mergi pe alt site, dacă știrea are autor (e semnată). Ulterior, au fost adăugat coduri pentru a caracteriza dacă știrea include video, este un editorial, conține un interviu. La final, au fost revăzute știrile pentru a codifica dacă este o știre care are subiect legat de sănătate, respectiv de pandemia de Covid-19.

Codificarea inițială a fost realizată pentru fiecare țară de un singur coder, cu riscul de a nu asigura o fidelitate extrem de ridicată a codificării. Riscul a fost asumat din aceeași rațiune a lipsei resurselor. O parte din codificări au fost refăcute de către coordonatorul acestui exercițiu. Cum o parte dintre cei implicați nu au colectat în mod corespunzător adresele de pe site-urile alocate, nu dispunem de date pentru toate țările membre UE (lipsesc Cipru, Portugalia, Luxembourg, Malta, Lituania). Pentru Cehia și Irlanda este neclar dacă modul de colectare a știrilor este legitim, dar am decis să le introducem în analiză pentru a menține un număr mai mare de observații.

Analiza este realizată la nivel de țară, nu de site. Astfel, pentru fiecare unitate de analiză avem o măsurare multi-item (treizeci de știri pe țară, ierarhizate în câte trei site-uri).

Pentru majoritatea țărilor numărul de știri selectate este 30 (3 site-uri a câte 3 știri). Sunt însă țări în care au fost selectate cu 1-2 știri mai mult, din motive legate de modul de dispunere în pagină (acolo unde nu existau rubrici dedicate „celor mai importante”), altele în care câteva știri au fost eliminate din analiză pentru selecție deficitară (nu puteau fi regăsite, link-ul și titlul fiind copiate eronat).

Prin urmare, pentru comparabilitate, în analiză folosim ponderi la nivel de țară ale știrilor dintr-o anumită categorie. Spre exemplu, putem spune care este fracția sau procentul știrilor despre război. Cum știrile despre războiul din Ucraina sunt dominante, am produs suplimentar un set de indicatori indicând ponderea fiecărei categorii în total știri nelegate de războiul din Ucraina. Această pondere poate fi uneori supra-unitară, pentru că unele despre știrile despre război pot fi și economice.

Pentru analiza de conținut, titlurile știrilor au fost traduse în limba română folosind Google Translate (integrat în Google Chrome). Putem astfel, spre exemplu, să generăm nori de cuvinte pentru diferitele dimensiuni luate în considerare.

Descrierea de ansamblu a celor observate în fiecare țară analizată

Austria (Denisa-Ana Cîmpeanu)

Pentru Austria, cele trei site-uri pe care le-am ales sunt https://www.derstandard.at/consent/tcf/, https://www.krone.at/ , https://www.oe24.at/ au profil diferit.

Pentru aceste site-uri nu am identificat un top al știrilor. Am selectat primele 10 știri apărute pe pagina respectivă. Orele între care am ales au fost 18-19 pm în data de 10 martie. După părerea mea, știrile erau în ordinea postării lor pe pagină.

Din punct de vedere al conținutului, puține știri erau despre războiul din Ucraina. Știrile care nu se ocupă de război, dau prioritate altor evenimente. De exemplu, social (era o știre în care se spunea că adolescenții trec de la Facebook și Instagram, la Snapchat și Tiktok), sport (Leitner despre victoria lui Fillon Maillet la sprint la Otepää 20), politică (Politicianul ÖVP Mandl: declarațiile lui Kneissl sunt „inumane”). Sunt puține știri însoțite de video.

Cele mai multe site-uri sunt marcate cu numeroase reclame. Multe dintre site-uri pentru a putea fi accesate, trebuie să aibă abonament. Doar abonații pot vedea știrile integral.

Din site-ul https://www.oe24.at/, două dintre știri apar ca și pagini inexistente. Ca să le pot deschide, trebuie să plătesc și să am abonament.

Belgia (Delia-Elena Pop)

Cele trei site-uri raportate de similarweb.com la accesarea din Belgia sunt: hln.be, nieuwablad.be și sudinfo.be. Toate cele trei site-uri abordează conținuturi atât locale cât și globale, iar majoritatea au conținut video. Primele două site-uri abordează mai mult știri globale, unde aproximativ jumătate din ele sunt semnate, au un autor, iar al treilea site abordează mai mult conținuturi naționale și locale.

Pentru primul și al doilea site am identificat un top 5 cele mai importante știri, iar restul 5 le-am luate pe cele din secțiunea cele mai citite. Pentru ultimul site am luat cele mai recente zece știri publicate deoarece nu exista secțiunea ”cele mai importante/citite”.

Un aspect care mi s-a părut interesant, a fost cel legat de acces. Pe primul site, dintre cele zece știri, două au nevoie de abonament pentru a fi citite. Pe al doilea site, din cele zece știri, conținutul la jumătate dintre ele este posibil doar persoanelor abonate. Revenind la câteva zile asupra celor două site-uri, toate știrile sunt deja în arhivă și sunt disponibile doar abonaților. Pe al treilea site toate conținuturile știrilor au fost disponibile publicului, dar decizia editorială este să fie publicate ca un produs al este-ului (aceste știri nu au autor), fiind dificil de identificat măsura în care nu este vorba de simpla copiere a știrilor prezentate de alte surse.

Ca și conținut, elementul central este războiul din Ucraina (15 știri legate de acest subiect pe care le-am încadrat la: politic, social și economic). Au mai fost două știri sportive (știrea cu privire la ciclistul Wout van Aert), economice (scumpirea combustibilului, muștarul Bister care este în creștere, și avizul lui Putin referitor la creșterea prețurilor alimentare – care este încadrată și la știrle despre războiul din Ucraina) , sociale (incendiu, furturi, etc. Doar o știre legată de Covid), acțiune civică, culturale, etc. Știrea cu incendiul de la sediu poliției de la Wilrijk a fost prezentă în toate cele trei site-uri.

Reclamele sunt relativ numeroase, fiind prezente pe toate cele trei site-uri.

Accesarea celor trei site-uri a fost realizată pe 10 martie, începând cu ora 17:20.

Bulgaria (Andy Petelează)

Pentru Bulgaria, cele trei site-uri selectate sunt: blitz.bg, dir.bg și 24chasa.bg. (site-urile au fost alese cu ajutorul site-ului https://www.similarweb.com/) Cele 3 site-uri de știri sunt asemănătoare în privința știrilor deoarece acestea se axează pe o multitudine de subiecte. Spre surprinderea mea am regăsit foarte puține știri referitoare la evenimentele din Ucraina, iar dintre acestea doar câteva se refereau și la modul în care statul va fi afectat în urma acțiunilor petrecute în Ucraina.

Fiecare site a avut o categorie diferită pentru știri, de la site-ul Blitz am folosit secțiunea important de unde am selectat primele zece știri, de pe site-ul 24chasa am folosit secțiunea cele mai recente, de unde am selectat primele zece știri, iar de pe site-ul Dir am folosit secțiunea cele mai citite, de unde am selectat primele zece știri. Deși la primul site (Blitz) secțiunea era „important” motivul pentru care era important nu îmi era prea clar, prima știre era legată de faptul că Mazda a prezentat cea mai puternică mașină din istoria sa, iar următoarea știre era legată de faptul că un anumit timp de pantofi a revenit la modă. După observarea site-ului dir.bg am observat că aceste tematici sunt cele de interes pentru populație, deoarece de pe acest site am selectat cele mai citite știri, iar acestea erau foarte puțin axate pe tematici locale sau naționale, prima știre fiind una de cancan legată de o actriță americană.

În mare parte, site-urile includ autor pentru fiecare știre, dar nu este clar dacă știrea a fost copiată sau tradusă dintr-o altă țară deoarece sunt discutate tematici internaționale, dar fără a menționa vreo sursă fapt care mă face să mă îndoiesc de credibilitatea acestora.

Deși am utilizat secțiuni diferite pentru a selecta știrile am remarcat că majoritatea știrilor nu sunt locale sau naționale ci mai degrabă europene și globale.

Danemarca (Cosmina-Florina Popescu)

Sursa pentru identificare celor mai citite trei site-uri de presă din Danemarca este similarweb.com (https://www.similarweb.com/country/). Primul site de știri este Ekstra Bladet și este de tip tabloid. Al doilea site este cel numit „BT”. Acesta este tot un site de știri de tip tabloid și oferă știri generale despre diferite subiecte: sport, politică, actualități. Al treilea site de știri găsit este Berlingske și este un ziar zilnic din Danemarca. Aceste trei site-uri de știri alese conțin secțiunea de „News”, pe care am utilizat-o în căutarea știrilor.

Pentru cele trei site-uri am ales cele zece știri din secțiunea „Cele mai recente”. Din punctul de vedere al conținutului, presa daneză se ocupă în principal de subiectele legate de Ucraina și politică. Totuși, am găsit câteva știri legate de animale sălbatice și despre pandemie. Știrea care iasă din tipare este cea legată de crash-ul unei aplicații de social-media, numită „TikTok”. Multe știri sunt luate din alte surse sau sunt traduse. Știrile sunt în general semnate. Un număr mic dintre acestea includ video-uri.

Chiar și după dezactivarea extensiei de blocare a reclamelor, cele trei site-uri nu par să conțină reclame.

Croația (Gabriela Alexandra Dumitra)

Cele trei site-uri pe care le-am folosit în analiză sunt index.hr, jutarnji.hr și 24sata.hr. Acestea sunt cele mai citite trei site-uri din Croația conform similarweb. Pentru fiecare dintre cele trei surse menționate mai sus am selectat câte zece știri. În două cazuri am preluat cele mai citite 10 știri, iar pentru al treilea site am ales primele 10 știri de pe respectivul site.

Majoritatea știrilor au fost legate de războiul din Ucraina. Subiectele abordate în jurul războiului au surprins fie situația din a 15-a zi de război, fie declarații politice ale celor mai importanți oamenii politici din Ucraina, Rusia sau alte state.

Dintre cele trei site-uri pe index.hr și jutarnji.hr am observat că cele mai multe știri abordează tema războiul, în timp ce pe 24sata.hr subiectele sunt ceva mai variate și se orientează cu precădere pe viața unor persoane publice. Pe 24sata.hr am descoperit și subiecte care aveau legătură într-o oarecare măsură cu războiul. De pildă, era povestită întâmplarea unei doamne care doborâse o dronă cu ajutorul unui borcan de prune și roșii.

Majoritatea știrilor selectate au autor, iar o parte dintre acestea conțin și un material video în care este prezentată știrea. Acestea pot fi accesate fără a avea abonament. Pe toate cele trei site-uri am remarcat prezența reclamelor.

Estonia (Bogdan Voicu)

Pentru Estonia, cele trei site-uri selectate (pe baza https://www.allyoucanread.com/estonian-newspapers/) au profil diferit. Primele două se plasează drept quality (postimees.ee și delfi.ee), dar al doilea face parte dintr-un grup internațional, cu site-uri în toate cele trei țări baltice. Al treilea este mai degrabă echivalentul unui tabloid (ohtuleht.ee).

Pentru site-urile 2 și 3 nu am identificat un top al știrilor, prin urmare am preluat primele 10 știri din pagina principală. Orele de postare a știrilor erau diferite și nu urmau o ordine anume, prin urmare ele reflectă probabil corect opțiunea editorială de a ordona știrile după importanța lor din punct de vedere al site-ului (și probabil și al cititorilor).

Din punct de vedere al conținutului, presa estonă se ocupă în această perioadă predominant de știri legate de războiul din Ucraina. Este interesant însă de observat că de regulă acestea sunt particularizate la impactul specific asupra Estoniei, atât social (integrarea refugiaților, atitudini față de război, relații interetnice), politic (relația cu Rusia, manifestări ale independenței), economic (impactul asupra unor sectoare care depindeau de relația cu Rusia) și energetic (dependența de gazele, petrolul rusesc). Articolele sunt semnate în totalitate, iar legătura lor cu autorii este întărită de prezența fotografiei autorului. Nu am regăsit niciun articol care să preia știri din alte surse și pur și simplu să le traducă. Știrile care nu se ocupă de război, dau prioritate unor evenimente naționale. Site-ul cel mai citit (postimees.ee) se ocupă în bună măsură de subiecte locale. Al treilea site (ohtuleht.ee) are o preferință pentru știri mondene, indiferent dacă sunt sau nu legate de război. Sunt puține știri însoțite de video.

Site-urile sunt marcate de numeroase reclame, care complică lectura, chiar dacă nu se afișează peste text. Cititorul poate elimina aceste reclame dacă plătește abonament. De asemenea, a doua zi de la publicare, știrile sunt accesibile integral doar contra cost (pentru abonați).

Franța (Beatrice Oprea)

Sursa utilizată pentru a prelua știrile este similarweb.com. Primele două site-uri (lefigaro.fr și lemonde.fr) au un monopol semnificativ pe teritoriul francez prezentând quality media, pe când al treilea site (20minutes.fr) conține caracteristici care îl plasează în zona unui site axat pe știri de tip tabloid.

Preluarea știrilor pentru primele două site-uri am realizat-o cu ajutorul secțiunilor „vezi toate știrile”, unde am putut identifica cele mai recente 10 articole, iar pentru al treilea site am preluat din secțiunea „cele mai citite” știri. Legat de numărul de reclame/publicitate, pentru primul site (lefigaro.fr) singura reclamă pe care am observat-o este cea care încurajează cititorul să își facă un abonament pe site, iar celelalte două (lemonde.fr și 20minutes.fr) conțin reclame, dar care nu complică lectura întrucât nu au caracteristică de tip pop-up.

Cât despre conținut, presa franceză pune accentul în mai mică măsură pe știrile legate de războiul din Ucraina. Atunci când o face, articolele dedicate privesc atât evoluția lucrurilor pe plan local dar și european sau global. Perioada în care au fost preluate știrile coincide cu alegerile electorale din Franța, deci prezența acestora a fost una importantă pe site-urile accesate. O mare parte din articole nu au fost semnate de un anumit autor (sunt 19 articole fără semnătură) și se aflau doar sub exclusivitatea site-ului respectiv iar pe majoritatea articolelor, au existat conținuturi video sau imagini.

Finlanda (Andreea-Elena Stănică)

Sursa pentru identificarea celor mai citite trei site-uri de presă din Finlanda este similar.com (https://www.similarweb.com/ ). Rezultatele indică faptul că pe primul loc se situează Italehti.fi, un site de știri care îndeplinește așteptările vizitatorilor și reușește a capta interesul acestora. Cea mai mare categorie de știri de pe acest site este de news and media, aceeași categorie fiind regăsită și pe site-urile yle.fi și hs.fi. Aceste trei site-uri sunt accesate cel mai des pe desktop și mobil, la nivel mondial.

Pentru toate cele trei știri am identificat un top al acestora, prin urmare am selecționat cele zece știri clasate din prima pagină. Orele de postare ale știrilor, erau diferite, neavând o ordine anume, prin urmare putem presupune faptul că știrile sunt reflectate corect, în ceea ce privește opțiunea editorială, de a ordona știrile după importanța lor, din punct de vedere al site-ului, dar și cel mai probabil al cititorului.

Conținutul analizat în urma extragerii știrilor este bazat în mare parte pe războiul Rusiei cu Ucraina, acestea având la bază și impactul războiului asupra Finlandei, ca de exemplu creștere a bruscă a prețului de carburanți. Este interesant faptul că din cele treizeci de știri selectate, cel mai mare procentaj îl dețin știrile care au la bază războiul, unde se comentează pe baza unor postări din alte rețele de socializare ( exemplu: twitter), știrile care conțin ideea războiului sunt despre asistența medicală a Ucrainei, care a suferit foarte mult, în urma celor întâmplate, despre faptul cum că armata ucraineană l-ar fi omorât pe comandantul armatei rușilor, despre simpla întrebare dacă Ucraina va adera sau nu la UE, etc.

Una dintre știrile care nu a fost bazată pe război și care mi-a atras atenția, în mod deosebit este despre cum o doctorand ă a reușit să studieze și să cerceteze importanța și eficacitatea presupusului „Gloomy Sakari”, care poate preveni apariția diabetului de tip 2. Doctorand a, pe nume Kang Chen, povestește cum a reușit să facă teste pe șobolanii care erau obezi sau care sufereau de diabet, aceștia fiind în cele din urmă hrăniți cu extract de antociani, într-un interval de opt săptămâni, iar rezultatul fiind unul pozitiv, astfel extractele administrate șobolanilor au avut un efect bun, în ceea ce privește reglarea metaboliților, a expresiei genelor și a microbiotinei intestinale, dar nu în ultimul rând, Chen precizează că și efectele extractelor au fost diferite.

O altă știre este bazată pe despărțirea dintre miss Finlanda și logodnicul său, aceasta afirmând faptul că se simte chiar bine și are o stare destul de bună, în urma celor întâmplate, dar și faptul că, dacă se va ajunge până la urmă la divorț, va rămâne ceva personal, ci nu public.

În ceea ce privește accesarea site-urilor nu au fost întâlnite erori.

Conținutul video este foarte des întâlnit pe ce le trei site-uri.

În privința reclamelor pot afirma cu ușurință că acestea nu și-au făcut simțită prezenta în timpul analizării știrilor.

Germania (Teodora-Nicoleta Fleacă)

Pentru această țară, primele trei cele mai citite site-uri le-am identificat pe baza sursei similarweb.com (https://www.similarweb.com/top-websites/germany/category/news-and-media/).

Astfel, a rezultat că cel mai citit site este bild.de, urmat de t-online.de, iar pe locul al treilea site-ul spiegel.de. Toate cele trei site-uri conțin o secțiune de categorii, astfel cititorul putând alege domeniul care îl interesează, fie că există sau nu secțiunea celor mai citite știri. Toate aceste site-uri oferă și un abonament lunar, astfel că unele știri nu au fost disponibile în totalitate, iar unele oferă alte știri sau mai multe informații doar fiind făcut un abonament de către cititor.

Bild.de, conține aspect de quality media, fiind prezente videoclipuri; în știrile selectate fiind prezente predominant bucăți video din știrile redate la TV. Acesta nu cuprinde o secțiune de accesare a celor mai citite știri, așa că am ales primele 10 știri prezente pe pagina principală, Nu există o ordine cronologică a știrilor, ordonarea acestora fiind probabil făcută după importanța lor.

Majoritatea știrilor selectate erau semnate de către jurnaliști, doar două dintre ele fiind editoriale: una dintre ele prezenta gestul umanitar făcut de echipa acestui site alături de alte persoane de renume din Germania, în oferi o mână de ajutor refugiaților ucraineni, iar cea de a doua este o știre care se actualizează constant, legat de situația Coronavirus, actualizând date, informații legate de infectări etc. Existența a două știri din zona sportului care totuși conțin aspecte legate de războiul din Ucraina și anume influențe aduse subiectelor discutate în știri, unul dintre ele fiind legat de neputința vânzării echipei de fotbal Chelsea de către Abramovici.

Pe t-online.de, în urma selectării știrilor, am observat doar fotografii, însă există o știre cu transmisiune live, unde sunt actualizate informații legate de toate aspectele războiului din Ucraina și urmările din urma acestuia, știrea devenind foarte lungă conținând totuși orice informație nouă legat de acest subiect și anume: numărul de morți, aspecte legate de refugiați(numărul acestora ajunși în anumite țări de destinație), aspecte pe partea economică, informații legate de noi atacuri, decizii luate de cei de la conducere etc. Aici există o secțiune de „Titluri” care oferă toate știrile recente, dintr-o zi. Aici știrile sunt diversificate, fiind prezente știri de actualitate din toate domeniile, dintre care unele fiind semnate și oferite fotografii ale autorilor. Majoritatea subiectelor știrilor făceau parte din zone diferite: de depresie, zona mondenă, subiecte legate de resursele de gaz provenite din Rusia.

Spiegel.de deține o secțiune de cele mai citite știri atât în zona de abonament, cât și în cea fără, însă aici informațiile nu sunt atât de consistente. Aici din cele selectate, sunt prezente știri legate de război, din nou subiectele fiind diversificate. Nu am regăsit semnarea a niciunui autor asupra știrilor selectate.

Cele trei site-uri conțin o diversificare a subiectelor, unele având majoritar subiecte legate de război, însă de asemenea și știri legate de partea mondenă, locală, a sportului… Pe ultimele două site-uri am regăsit preferința pentru mai multe subiecte bazate pe subiecte locale, subiecte mondene și culturale; pe când primul site era prioritar războiului.

Lectura, consider, că este complicată de numeroasele reclame prezente pe site-urile respective. Unele reclame pot fi îndepărtate prin plătirea unui abonament lunar, iar altele nu. Aceste reclame împiedică cititorul în a lectura știrea într-o manieră liniștită, fie că acoperă sau nu cuvintele; însă apar și videoclipuri care pur și simplu îți împiedică concentrarea și uneori induc cititorul în eroare, mesajul nefiind poate clar, astfel accesând reclama respectivă. Pe Spiegel.de, reclamele nu sunt prezente totuși în măsură atât de mare precum sunt în primele două.

Grecia (Maria-Gabriela Nuțu)

Pentru Grecia, cele mai vizionate site-uri de știri, conform https://www.similarweb.com/country/ sunt: https://www.protothema.gr/; https://www.similarweb.com/website/iefimerida.gr/#overview; și https://www.in.gr/latestnews/.

Pentru a selecta știrile am mers la secțiunea „noutăți”, apoi am ales primele zece cele mai noi știri.

Conținutul este unul aleator, predominante fiind știrile din spațiul european, despre război și situația actuală din Ucraina, însă nu lipsesc știrile din lumea mondenă, sport, sociale, politice și economice.

Conținutul despre război cuprinde atât problemele sociale ale populației ucrainene, cat și efectele acestuia față de Rusia.

În lumea mondenă și a sportului aflăm noile proiecte ale artiștilor greci și despre accidentările fotbaliștilor țării și următoarele competiții care vor avea loc.

Pe plan politic și economic, aceștia încearcă să aplaneze prețurile ridicate ale gazelor.

Site-urile sunt ușor de accesat, numărul reclamelor fiind redus. Accesul în alte zile la știrile site-urilor este gratuit.

Irlanda

Conform similarweb.com, cele trei site-uri de știri cele mai vizitate din Irlanda erau în martie 2022 rte.ie, IrishTimes.ie și Independent.ie. Primul site este cel al televiziunii publice irlandeze, celelalte două fiind două ziare tradiționale, acum prezente în mediul online. Este interesant de observat că acestea erau urmate de bbc.com și de yahoo.com, adică site-ul televiziunii britanice, țara vecină cu care Irlanda dezvoltă o bună parte a relațiilor economice, comerciale, culturale șamd, respectiv un bine-cunoscut site global. Din motive personale, coder-ul alocat Irlandei a selectat doar un set de zece știri de pe rte.ie. În analiză le folosim ca atare, pentru a crește numărul de țări pentru crea avem date. Cifrele pentru Irlanda sunt însă de tratat cu precauție, nerespectând regulile de măsurare asumate în acest proiect.

Italia (Karina-Elena Gavrilă)

Cele trei site-uri încadrate în categoria News and Media și identificate de similarweb.com ca fiind cele mai citite în Italia sunt, într-o ordine descendentă, repubblica.it, corriere.it și ansa.it. Toate acestea cuprind secțiuni de știri foarte variate, având chiar și conținut specific pentru anumite regiuni. Citirea integrală și nelimitată a știrilor pe oricare dintre aceste site-uri presupune activarea unui abonament.

Selectarea știrilor supuse analizei a fost realizată luând în considerare cele mai recente 10 știri de pe pagina principală a fiecărui site, pe data de 10 martie 2022, în intervalul orar (aproximativ) 17:30 – 18:10. Cu toate acestea, ordinea lor cronologică nu este una clară în baza de date, regăsindu-se printre cele alese și știri ce au fost publicate inițial cu o zi sau două în urmă. Din proprie observație, acest lucru se datorează faptului că unele știri au fost actualizate în următoarele zile și, deci, au reapărut în atenția cititorilor pe prima pagină.

În ceea ce privește conținutul știrilor, elementul central în momentul de față este cel al invaziei Rusiei în Ucraina, fiind prezentate, la nivel național, european și global, noutăți legate de efectele ei multidimensionale. Astfel, 80% (25 din 30) din știrile extrase sunt legate și de acest subiect. Articolele sunt semnate în totalitate pe repubblica.it, în foarte mare parte pe corriere.it (9 din 10) și în foarte mică parte pe ansa.it (1 din 10). Ce am mai remarcat este faptul că jurnalismul italian nu se bazează pe titluri cu caracter senzațional și care să inducă panică, în ciuda contextului actual tragic, în care oricum primează teama intensă și incertitudinea. Sau, cel puțin, asta mi-au transmis mie știrile pe care le-am analizat. În rest, știrile care nu sunt legate de război pun accentul pe ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și medical la nivel predominant național, dar și european și local. Totodată, aproape jumătate din știri (14 din 30) au fost însoțite de conținuturi video.

Un obstacol întâmpinat a fost reprezentat de reclamele referitoare la abonamentele pentru site-urile avute în discuție, parcurgerea știrilor fiind îngreunată și chiar complet blocată după accesarea unui anumit număr de știri (în cazul site-ului corriere.it).

Letonia (Bogdan Voicu)

Sursa pentru identificarea celor mai citite trei site-uri de presă din Letonia este allyoucanread.com (https://www.allyoucanread.com/latvian-newspapers/). Rezultatele indică pe primul loc Delfi.lv, un site de știri internațional cu componente localizate în țările baltice, dar care produce centralizat o parte din conținut. Jauns.lv, plasat pe locul al doilea, reunește știri din toate publicațiile (tipărite sau online) ale unui trust local de presă. BB.lv (Baltijas Balss – Vocea Balticii) este un portal suspectat pentru a difuza propagandă pro-rusă, deținut din 2019 de un afacerist lituanian necunoscut. Toate cele trei site-uri au versiuni și în limba rusă. Pentru primele două site-uri, versiunea folosită este cea în letonă, iar pentru bb.lv s-a folosit versiunea în rusă, care este cea implicită.

Delfi și Jauns au secțiuni de știri, din care am preluat primele 10 articole. Bb.lv nu are așa ceva, prin urmare am preluat ca surse primele 10 articole din pagina principală. În ambele cazuri selecția astfel realizată a inclus exclusiv știri din ziua observării site-urilor (10 martie), iar distribuția lor, faptul că nu sunt ordonate cronologic, relevă faptul că avem de a face cu o bună acoperire a conținutului editorial relevant pentru fiecare dintre cele trei site-uri.

Ca pretutindeni în Estul Europei, conținutul este legat primordial de război. Din 31 de știri luate în considerare, 29 au de a face cu Ucraina. Jumătate sunt simple calchieri a informațiilor preluate din site-uri externe, dar sunt și unele centrate pe problematici locale, precum ajutorarea refugiaților, sau impactul asupra costului energiei și soluții energetice alternative. Ambele știri nelegate de invazia rusească asupra Ucrainei sunt prezente în Bb.lv și se referă la subiecte din categoria incidentelor investigate de poliție (o persoană dispărută și un incident ce a condus la arderea a trei automobile în cursul nopții. Bb.lv are de altfel știri legate de război care evită să discute despre cauzele acestuia.

Cu puține excepții, știrile letone nu sunt semnate, nefiind asumate de un autor anume. Conținut video apare doar pe Jauns.lv (în 4 din 11 știri), fiind preluat în două cazuri din social media.

Reclamele sunt destul de numeroase. Jauns și Delfi oferă opțiunea abonării (care elimină reclamele și permite accesul la știri nelimitat – altfel este posibil să citești integral știrile doar în ziua publicării). Bb.lv nu are astfel de restricții, iar numărul reclamelor este mai mic.

Olanda (Raluca-Elena Dincă)

În urma analizei celor mai vizitate site-uri de știri din Olanda, am constatat că subiectele celor 10 știri – care au fost cele mai citite în jurul orelor 17.00-18, sunt destul de diversificate în ciuda speculațiilor privind numărul de știri îndreptat către situația din Ucraina. Această observație este valabilă în cazul fiecărui site, unde, în mod dominant știrile erau îndreptate către situația din Ucraina și cam în aceeași măsură, înspre subiecte sportive. De asemenea au existat și câteva știri despre situația economică (concentrate pe situația scumpirii sau a transportului extern de carburanți), printre care și știri despre situația epidemiologică sau privind departamentul medical al olandezilor. La fel, apar și știri despre personalități publice de la nivel național sau global (marea majoritate din Olanda), centrându-se în mare măsură pe viața personală sau „zvonuri” legate de acestea.

Dacă ar fi să construim o imagine de ansamblu privind știrile din Olanda – doar analizând știrile din data și intervalul dat, putem spune că site-urile olandezilor arată ca toate celelalte site-uri naționale, având în plin plan situația actuală din Ucraina și surprinzător, lumea sportului pare să fie atent urmărită de aceștia, mai mult, par să fie destul de preocupați și de situația financiară.

Polonia (Denisa-Ioana Fetean)

Site-urile selectate pentru Polonia sunt o2.pl, onet.pl și interia.pl, fiind selectate conform audienței măsurate de raportate de similarweb.com la accesarea din Polonia. Cele trei site-uri se plasează drept quality și reprezintă o afișare asemănătoare între ele. Ultimele două, adică onet.pl și interia.pl, prezintă în prima parte a paginii o secțiune rezervată evenimentului actual din lume, mai prezis despre războiul dintre Rusia și Ucraina.

Site-urile au câte o secțiune pentru știrile cele mai importante, cele mai recente sau cele mai vizionate. Pe site-ul o2.pl este prezentă secțiunea ,,Știri’’, care îți oferă posibilitatea să le accesezi pe cele mai recente. De pe site-ul onet.pl, știrile respective sunt primele știri preluate din secțiunea ,,Alese pentru tine’’ plasată în prima parte a paginii. Site-ul interia.pl are o secțiune cu cele mai recente știri, iar această secțiune este foarte ușor de găsit. Știrile nu urmau o ordine anume și orele de postare erau diferite, iar acest lucru arată faptul că toate știrile reflectă opțiunea editorială de ordonare în funcție de importanța acestora. Prin urmare, există o probabilitate ridicată ca site-urile selectate să ofere o imagine clară.

Privind conținutul, Polonia alocă un procent mai ridicat pentru expunerea știrilor referitoare la războiul dintre Rusia și Ucraina. Dintre cele treizeci de știri preluate doar nouă nu au legătură cu războiul. Este încântător faptul că se observă elemente prezentate și din alte domenii, cum ar fi: sport (concedierea lui Mauricio Pochettino din club), politică (miniștrii de externe întrunesc întâlniri), social (deschiderea porților pentru refugiați), mondene (vedetele câștigă popularitate), economie (creșterea prețurilor de petrol și gaze), crime (masacrul de soldați), film (împlinirea a treizeci de ani de la premiera unui film), cultură (locuitorii salvează simbolul orașului) și acțiune civică (pregătirea colectivului). Știrile se ocupă de subiecte locale, naționale, europene și globale.

Multe dintre știri sunt copiate de pe alte rețele. Toate știrile de pe o2.pl au autor, iar unele știrile de pe celelalte două site-uri sunt prezente și fără autor. De asemenea, site-ul o2.pl include video-uri la toate știrile, în schimb la celelalte site-uri nu sunt prezente întotdeauna. Site-urile sunt marcate cu o diversitate largă de reclame, dar conținutul este disponibil gratuit tuturor

România (Bogdan Voicu)

Cele trei site-uri raportate de similarweb.com la accesarea din România sunt digi24.ro, adevarul.ro și libertatea.ro. Primele două sunt quality media, iar al doilea un tabloid în tranziție spre quality media. Primul este site-ul unei televiziuni de știri. Adevărul și Digi24 sunt parte a unor trusturi de presă locale, iar Libertatea aparține unui consorțiu internațional, dar tot conținutul este generat local.

Libertatea are o secțiune cu cele mai citite știri, mergând la o săptămână distanță în timp (sunt listate cele mai citite știri din ultimele șapte zile). Digi24 și Adevărul nu au astfel de secțiuni, prin urmare am folosit primele zece știri din prima pagină a site-ului. Rezultatul a constituit un set de știri neordonate cronologic, prin urmare există o probabilitate ridicată de a avea prin aceste seturi de știri o bună imagine despre ceea ce consideră editorii site-ului drept esențial.

Ca și conținut, elementul central este războiul din Ucraina. Din cele treizeci de știri luate în considerare, doar două nu au legătură într-un fel sau altul cu războiul: o știre sportivă (un meci internațional de fotbal) și una mondenă (decesul iubitului unei starlete). Este interesant faptul că, în ultima știre, deși cel decedat era fost campion mondial la box, interesul față de subiect este aproape exclusiv legat de relația sa cu starleta. Știrile despre război sunt simple, seci, fără interpretări deosebite, se rezumă cel mai adesea la a prelua agenții de știri sau pur și simplu a traduce postări pe social media. O excepție o constituie știrile despre refugiați, dar și prezența în Libertatea a unui reportaj despre refugiați realizat într-o stațiune de schi din Bulgaria.

Conținutul video este prezent des, la toate cele trei site-uri.

Știrile sunt în general semnate, iar Adevărul.ro oferă și opțiunea de

Reclamele sunt relativ numeroase, fiind prezente mai ales pe Adevărul și Libertatea.

Slovacia (Andreea Bechea)

Conform similarweb.com, site-urile de știri din Slovacia cele mai accesate sunt aktuality.sk, sme.sk și pravda.sk. Primul site este un portal de știri pe internet (aktuality.sk), iar celelalte două sunt site-urile a două ziare locale cu același nume.

Site-urile Aktuality.sk și sme.sk au secțiune de cele mai recente știri, dar și secțiune de cele mai citite știri, știrile fiind selectate de la cele mai recente știri. Site-ul pravda.sk are secțiune de cele mai citite știri, știrile fiind selectate de acolo.

Conținutul știrilor constă în mare parte din știri despre războiul din Ucraina, despre update-uri zilnice despre ce se întâmplă în Ucraina, dar și despre efectele războiului asupra celorlalte țări europene. Totodată apar și știri de interes național, despre anumite situații politice sau anumite evenimente locale.

Pe prima pagină din fiecare site, știrile importante apar cu titlurile îngroșate și poze, pentru a atrage atenția cititorului. Prima pagină a site-urilor poate părea încărcată de scris și poze, două dintre site-uri conținând și reclame cu poze (sme.sk și pravda.sk)

Spania (Diana Vasile)

Pentru Spania, am selectat 3 site-uri pe baza listei oferite de similarweb.com. Deoarece pentru site-urile oferite în rubrica „News and Media” al acestui site nu am putut găsi printre primele 4 site-uri care să ofere rubrici de „important”, „cele mai citite” sau „cele mai recente” sau care să nu fie globale, am ales să caut site-uri din toate categoriile și să le iau pe primele 3 care îndeplineau toate criteriile de selecție. Astfel, am ajuns la site-urile de știri abc.es, larazon.es și eldiario.es.

Pentru primul site, abc.es, am folosit rubrica „ultimele știri (cele mai recente)” care mi-a oferit o listă de știri noi care au apărut în data de 10 martie, atunci când am căutat aceste știri. Conform acelor prime 10 știri din listă, 4 dintre acestea au avut legătură cu situația actuală a Ucrainei, una singură a fost despre sport, iar cele mai numeroase știri au fost despre partea socială, toate cele 10 știri putând fi introduse în această etichetare a știrilor. Din aceste 10 știri de pe site-ul abc.es, 7 dintre acestea au fost la nivel național, 2 dintre ele au fost traduse sau copiate de pe alte site-uri, 3 au avut link de accesare pentru a citi mai multe, iar doar una dintre ele a avut autor. Aceste știri au avut subiecte diferite, din mai multe domenii, care au subliniat interesul diferit al accesării știrilor.

Pentru al doilea site, larazon.es, am folosit rubrica „important”, unde, primele 10 știri folosite au fost tot despre mediul social, doar 2 dintre ele făcând referire la situația Ucrainei din ultimele zile, 7 dintre aceste știri au discutat despre acțiuni civile, iar majoritatea dintre ele, 9 la număr, au vorbit despre mediul național, despre problemele societății spaniole. Din aceste 10 știri evaluate, una singură a fost tradusă sau copiată, niciuna nu a avut link către alt site pentru a citi știrea în întregime, iar una singură dintre aceste știri are autor.

Pentru ultimul site, eldiario.es, am folosit rubrica „cele mai citite” care a oferit o listă lungă de știri. Dintre primele 10 alese, toate au fost despre partea socială și despre acțiune civilă. 9 dintre aceste știri au fost pe plan național, iar dintre cele 10 știri, 2 au fost copiate sau traduse, 2 au avut link pentru a citi întreaga știre, iar 5 dintre știri au autor.

Concluzionând, cele mai multe știri de pe aceste 3 site-uri au avut ca subiect de discuție planul social și acțiuni civile. Majoritatea știrilor vorbesc despre planul național al Spaniei.

Suedia (Dragoș Gheorghe Maftei)

Pentru Suedia, două din cele trei site-uri culese sunt strict site-uri care rulează doar pe teritoriul Suediei (aftonbalden.se și expressen.se). Iar al treilea site de pe care am cules știrile este yahoo.se deoarece pe toate celelalte site-uri aveam nevoie de abonament pentru a citi știrile și am crezut că ar fi o problemă să nu le pot citi integral pentru a putea să le plasez într-o categorie potrivită.

Doar pe unul dintre acestea am reușit să identific un top al celor mai citite/recente știri (expressen.se) iar pe celelalte două am preluat primele 10 știri din pagina principală. Singurul site „problematic” ar fi yahoo.se deoarece fiecare știre este preluată de pe alt site și pentru a citi știrile este necesară accesarea acelor link-uri care ne duc spre site-urile specifice fiecărei știri.

Legat de conținutul știrilor, presa din Suedia se prezintă exact cum mă așteptam, și anume faptul că majoritatea știrilor sunt legate de situația actuală din Ucraina. Am observat că o parte din știrile despre războiul din Ucraina sunt despre situația actuală și reală a războiului, despre posibile scenarii în caz că o parte ar avansa teritorial sau imagini reale cu orașe distruse și oameni care își părăsesc locuințele. Au fost și știri legate de domeniul economico-energetic (adică cum prețurile la energie electrică și petrol se vor modifica în perioada următoare), social (existența unor știri unde cititorii își pot spune anxietățile și gândurile legate de situația de război) dar și știri de tipul monden (legate de familia regală).

Primele două site-uri aveau fiecare știre semnată și nu existau știri preluate din alte surse sau copiate așa că am ajuns la concluzia ca acestea sunt site-uri de tip quality, știrile care nu se ocupau de război se ocupau de probleme la nivel național. Doar al treilea site folosea știri externe dar care se încadrau în aceleași domenii, acesta nefiind de tip quality. Legat de reclame, acestea nu au fost foarte numeroase pe primele două site-uri (reclamele fiind despre beneficiile abonamentului premium pe site-ul specific).

Metodologia poate fi lecturată ca fișier .pdf prin download de la:

Voicu, Bogdan (Coord.); Bechea, Andreea; Câmpeanu, Denisa-Ana; Dincă, Raluca-Elena; Dumitra, Gabriela Alexandra; Fleancă, Teodora-Nicoleta; Gavrilă, Karina-Elena; Maftei, Dragoș Gheorghe; Nuțu, Maria-Gabriela; Oprea, Beatrice; Petelează, Andy; Pop, Delia-Elena; Popescu, Cosmina-Florina; Stănică, Andreea-Elena; Vasile, Diana, 2022, "News in EU countries, March 10th, 2022", https://doi.org/10.7910/DVN/UTZGUD, Harvard Dataverse, V2