Embedded Files
WfH20:
Mesajele Esențiale:
Mesajele Esențiale:
În aprilie 2020, cei ce lucrau predominant de acasă și nu depășeau durata standard a săptămânii de lucru își gestionau timpul astfel încât să ia pauze mai des decât cei ce lucrau de acasă în 2018-2019.
Gestiunea timpului pentru cei ce lucrează foarte mult este mai deficientă decât în trecut: pauzele aproape că dispar.
Nu s-a schimbat cu nimic luatul de pauze pentru odihnă, divertisment sau relaxare, a crescut frecvența pauzelor de masă și îngrijire a copiilor, a scăzut frecvența pauzelor pentru activități gospodărești.
Prezența copiilor crește numărul pauzelor luate, mai ales la cei ce lucrează multe ore de acasă.
Pandemia aduce schimbări ale patternurilor de luat anumite tipuri de pauze în funcție de educație. Cei mai bine educați sunt cei care, pe măsură ce lucrează mai multe ore de acasă, iau mai rar pauze de îngrijire a copilului sau pentru activități gospodărești. Cei cu doctorat iau mai des pauze de masă.
INTENȚII
INTENȚII
Am realizat în aprilie 2020 un mini-sondaj online, investigând munca de acasă. WFH2020.1, după cum îi este numele de cod, există grație celor ce ne-au răspuns, cărora le mulțumim pe această cale. Detaliile despre sondaj și alte rezultate pot fi regăsite în pagina proiectului. În cele ce urmează, vă vorbesc despre cum arată pauzele luate în timpul lucrului de acasă și cum au diferit ele în timpul carantinei naționale de ceea ce se petrecea în 2018.
Să notăm înainte de toate că e vorba de un eșantion de conveniență, prin urmare nu avem de a face cu rezultate „reprezentative”. Controlând însă pentru trăsături cheie ale respondenților (sex, educație, vârstă, status marital, dar și număr de ore lucrate în total) putem trage concluzii în care să avem încredere.
Am întrebat respondenții despre cât de frecvent iau pauze. Și i-am întrebat dacă iau pauze pentru masă, relaxare, distracție, îngrijit copii, odihnă, relaxare.
PAUZELE IERI ȘI AZI, ÎN FUNCȚIE DE TIMPUL LUCRAT DE ACASĂ
PAUZELE IERI ȘI AZI, ÎN FUNCȚIE DE TIMPUL LUCRAT DE ACASĂ
Primul nostru grafic compară frecvența luării de pauze înainte de Covid19 și în timpul pandemiei. Aceasta este prezentată în funcție de numărul de ore lucrate. Se observă că, în aprilie 2020, cei ce lucrau puține ore de acasă (sub 16 ore, adică mai puțin de două zile de lucru) luau mai rar pauze decât înainte de carantină. Apoi, cei ce lucrau practic toată săptămâna de acasă aveau tendința de a lua pauze mai dese decât înainte de Covid19. Putem spune că în aprilie 2019, cei ce lucrau predominant de acasă și nu depășeau durata standard a săptămânii de lucru (40 de ore) își gestionau timpul astfel încât să ia pauze mai des decât cei ce lucrau de acasă în 2018-2019.
O săptămână are 24×7=168 de ore. Dintre acestea, măcar 42 ar trebui alocate somnului, iar vreo 10-12 mâncatului și spălatului. Sunt și respondenți care spun că lucrează spre 100 de ore pe săptămână. Este mai puțin important dacă aceștia constituie o minoritate și cât de mare este acea minoritate. Important este că destul de mulți oameni lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână.
Încă și mai important este de observat că de la 36-37 de ore lucrate în sus, frecvența pauzelor scade vertiginos. Înainte de Covid19, scăderea era constantă, după cum o arată curba albastră. În timpul Covid19, se pare că avem de a face cu o gestiune mai echilibrată a timpului, dar nu și pentru cei ce lucrează mult, care au suferit probabil de sindromul lucrului aproape neîncetat...
Pauzele depind foarte puțin de numărul de copii, de educație, dar sunt mai frecvente la cei din gospodăriile cu mai mulți membri, la bărbați și mai rare în grupa de vârstă din jurul a 40 de ani (acest lucru este valid independent de numărul de copii).
În timpul Covid, a crescut frecvența cu care s-au luat pauze pentru îngrijirea copiilor (care nu mai au fost la școală în această perioadă) și pentru masă (indiferent de numărul de membri din gospodărie!), dar au scăzut ca frecvență pauzele luate pentru activități gospodărești (la urma urmei, repetate și eventual împărțite între membrii gospodăriei, volumul zilnic al acestora se diminuează). Este de remarcat ceea ce NU se schimbă: pauzele pentru odihnă, divertisment, relaxare.
imagine de Irina Voicu
COPIII ȘI PAUZELE LUATE, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ACESTORA
COPIII ȘI PAUZELE LUATE, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ACESTORA
Ca și înainte de Corona virus, prezența copiilor crește frecvența pauzelor de orice fel, mai ales la cei ce lucrează mai mult de acasă. A avea un copil sau a nu avea copii nu diferă substanțial, exceptând luarea de pauze pentru odihnă, care, pentru cei ce lucrează multe ore de acasă, rămân apanajul celor fără copii.
EDUCAȚIA ȘI TIPURILE DE PAUZE
EDUCAȚIA ȘI TIPURILE DE PAUZE
Ca și înainte de pandemie, educația diferențiază în ce privește pauzele luate, însă în moduri diferite. Nu sunt diferențe induse de educație în ce privește pauzele de masă, pentru îngrijirea copiilor, pentru odihnă. Cei fără studii universitare iau mai rar pauze de relaxare în comparație cu restul dacă lucrează mai mult de 20 de ore de acasă și preferă divertismentul și activitățile gospodărești.
Comparația cu momentul de dinaintea pandemiei nu relevă modificări majore ale modului în care educația moderează influența timpului lucrat de acasă. Apar însă câteva tendințe interesante:
Pe perioada pandemiei, pe măsură ce lucrează mai mult, cei cu doctorat iau mai rar pauze pentru activități gospodărești și de îngrijire a copilului și mai des pentru divertisment și masă.
Pentru cei cu master scade probabilitatea de a lua pauze pentru activități gospodărești.
Cei care au studii de licență cresc pauzele pentru divertisment dacă lucrează mai multe ore, dar nu schimbă alte tipuri de pauze.
Cei care nu au diplome universitare, pe măsură ce lucrează mai mult, în aprilie 2020, renunță la pauzele de relaxare, dar iau mult mai frecvent pauze pentru divertisment. Înainte de pandemie, procedau exact pe dos. Se poate spune că acum convertesc pauzele de relaxare în pauze pentru divertisment.
SCURTĂ CONCLUZIE
SCURTĂ CONCLUZIE
Gestiunea pauzelor în timpul lucrului de acasă este esențială pentru a păstra un echilibru personal și pentru o refacere rapidă a resurselor de capital biologic utilizat în timpul muncii (Bennet et al, 2019; Bosch et al, 2018; Hunter & Wu, 2016; Zhu et al, 2019).
În timpul Covid19, datele noastre arată că apare o gestionare mai bună a pauzelor, în sensul de a crește frecvența acestora, mai ales pentru cei care lucrează sub 40 de ore pe săptămână (adică durata recomandată legal ca maximă). Pentru cei mai bine educați care lucrează mai multe ore, perioada Covid19 este asociată și cu reducerea pauzelor pentru activități casnice și înlocuirea acestora cu relaxare și divertisment.
Angajați, angajatori și proiectanți de politici ale muncii ar trebui să fie preocupați de eșecul relativ în a gestiona pauze de către cei care lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână. Ar fi utilă o investigare a refacerii și mai ales a eficienței muncii celor care lucrează mult. Modele de gestiune a timpului ar putea fi utile în acest sens.
NOTĂ TEHNICĂ
NOTĂ TEHNICĂ
Toate rezultatele prezentate se bazează pe analize multivariate: modele de regresie de tip ordered logit și probit.
Referințe
Referințe
Bennett, A. A., Gabriel, A. S., & Calderwood, C. (2019). Examining the interplay of micro-break durations and activities for employee recovery: A mixed-methods investigation. Journal of occupational health psychology.
Bosch, C., Sonnentag, S., & Pinck, A. S. (2018). What makes for a good break? A diary study on recovery experiences during lunch break. Journal of Occupational and Organizational Psychology, 91(1), 134-157.
Hunter, E. M., & Wu, C. (2016). Give me a better break: Choosing workday break activities to maximize resource recovery. Journal of Applied Psychology, 101(2), 302.
Zhu, Z., Kuykendall, L., & Zhang, X. (2019). The impact of within‐day work breaks on daily recovery processes: An event‐based pre‐/post‐experience sampling study. Journal of Occupational and Organizational Psychology, 92(1), 191-211.
Bogdan Voicu, autorul acestui text, este președinte al RQSA, cercetător 1 la ICCV, profesor la ULBS și vice-președinte al Societății Sociologilor din România. Membru al Grupului Românesc pentru Studiul Valorilor Sociale și al Romanian Election Studies, Bogdan se concentrează pe schimbare socială, mai ales sub impactul migrației internaționale. Legătura cu munca de acasă este dată de o serie de articole, capitole și rapoarte scrise despre valorile muncii și noile patternuri ale muncii. Detalii despre autor găsiți și în pagina sa de Internet.
Page updated
Google Sites
Report abuse