Lucrul de acasă înainte de Corona: folosirea spațiului
și numărul de copii

Post date: Mar 31, 2020 1:12:25 PM

Intenții

WFH18 este un studiu inițiat in parteneriat de ICCV și RQSA având ca scop studierea celor ce lucrează de acasă.

În contextul Coronavirus, începem a difuza scurte rezultate ale studiului. Zilele acestea vă vom vorbi despre ce făceau și cum își gestionau viața și timpul cei ce lucrau de acasă, înainte ca o pandemie globală să impună majorității lucrul de acasă. Vă vom povesti despre ce pauze se luau, despre cum se îmbina viața socială și de familie cu munca, despre orele la care se lucra de a acasă, despre cum se suprapuneau sau nu se suprapuneau spațiul de lucru cu restul locuinței, etc.

312 respondenți au accesat linkul către chestionarul nostru, plasat online, în perioada 15 februarie 2018 – 19 septembrie 2019. Eșantionul rezultat este unul de disponibilitate, răspunzând chestionarului doar cei ce au vrut. Majoritatea celor care au răspuns sunt din România, dar 11 vin din Europa de vest, fiind români stabiliți acolo. Dintre respondenți, o parte a răspuns doar modulului inițial a chestionarului.

Un astfel de eșantion nu permite generalizarea rezultatelor, dar permite analize care să vorbească despre diferențele dintre categorii de respondenți. Putem, spre exemplu, să spunem cum arată cei care au doctorat comparativ cu cei care au liceu, cum influențează numărul de copii munca de acasă, cum a avea un partener schimbă sau nu situația, ce variații apar cu vârsta șamd.

Astfel de detalii vom furniza începând chiar de azi.

În plus, de săptămâna viitoare intenționăm să inițiem o nouă colectare de date, prin care să spunem în scurt timp despre cum arată munca de acasă azi în comparație cu ce era ea înainte de pandemie.

Echipa

În ordine alfabetică, echipa reunește pe: Adriana Neguț, Alexandra Florea, Bogdan Voicu, Eugen Glăvan și Laura Tufă. Exceptând pe Alexandra Florea, toți ceilalți sunt afiliați ICCV. Bogdan Voicu este și la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, iar Alexandra Florea este doctorand al Goethe-Universität Frankfurt am Main.

Destinația spațiilor de lucru de acasă

Înainte de toate, iată un prim grafic.

Am rugat pe cei ce au răspuns să ne trimită fotografii cu spațiul lor de lucru de acasă.

Echipa noastră  a codificat fotografiile (pentru detalii metodologice ne puteți scrie) și a identificat caracteristici ale spațiilor de lucru. Aproximativ jumătate din spațiile analizate erau folosite cu scopuri mixte, adică nu doar pentru lucru.

Spun "aproape jumătate" pentru a sublinia imprecizia estimării. Ea este validă pentru cei ce ne-au răspuns, dar nu o putem, generaliza pentru toți cei ce lucrează de acasă, neavând de a face cu un eșantion probabilistic.

Ce putem însă face este să explicăm cum se schimbă această destinație în funcție de statutul respondentului. Am luat în considerare (prin analiză de regresie logistică) influența vârstei, educației, genului, statusului marital, numărului de copii, venitului, timpului lucrat în total și a celui lucrat de acasă. Apoi am estimat probabilitatea de a folosi spațiul în scopuri multiple.

Graficul de mai jos arată cum, pe măsură ce crește numărul de ore lucrate de acasă, probabilitatea de a folosi un spațiu mixt pentru a lucra de acasă, cunoaște o ușoară scădere în cazul celor ce nu au copii, atât de mică încât practic nu contează (dreapta albastră din grafic).

Pentru cei ce au un copil însă, cu cât lucrezi mai mult de acasă cu atît mai probabil este să folosești un spațiu mixt (dreapta grena-maro).

Curba verde, cea a celor ce au doi sau mai mulți copii, indică o prăbușire a probabilității de a lucra de acasă într-un spațiu in care are și alte destinații: cu cât lucrezi mai multe ore de acasă, cu atât e mai improbabil să o faci dintr-un spațiu în care se petrec și alte lucruri. Practic cei ce au doi sau mai mulți copii și lucrează exclusiv sau aproape exclusiv de acasă au de regulă amenjat un spațiu în care nu se observă elemente ce țin de alte activități în afara lucrului.