Working from home 2020.Romania
UN RAPORT DESPRE
CUM S-A LUCRAT DE ACASĂ ÎN CARANTINĂ
BOGDAN VOICU, ADRIANA NEGUȚ, LAURA TUFĂ, EUGEN GLĂVAN, ALEXANDRA FLOREA, DANA ȚĂLNAR-NAGHI
Proiectul ”Lucrul de acasă/ Work from home” explorează măsura în care cei care lucrează (și) de acasă reușesc mai bine sau mai rău să îmbine viața personală cu cea profesională. În acest sens am realizat un sondaj online în 2 valuri (2018, 2020) în cadrul căruia am solicitat cât mai mulți oameni care lucrează de acasă să completeze chestionarul și să încarce și o fotografie a spațiului de lucru. Studiul investighează opiniile oamenilor despre felul în care se desfășoară activitatea lor profesională de acasă, cu scopul de a descrie mai bine relația dintre tipul de muncă și satisfacția cu viața personală și profesională, dintre orele lucrate și avantajele/dezavantajele de a lucra de acasă dar și documentarea modurilor variate de a lucra de acasă.
CONTEXT
Experiența lucratului de acasă nu este una nouă. Ea urmează o cale firească de schimbare a muncii și a eticii acesteia. În ultima sută de ani, numărul zilelor lucrate pe săptămână a scăzut continuu, la fel s-a întâmplat și cu numărul orelor lucrate pe zi, a crescut numărul zilelor libere. A scăzut de asemenea importanța muncii în viața de zi cu zi și au apărut noi și noi forme de lucru, multe dintre schemele experimentate țintind o mai bună calitate a vieții și a condițiilor de muncă.
Înainte de Covid19, lucratul de acasă era totuși rar în România. Carantina a adus cu sine un val uriaș de schimbare, plasând în telemuncă practic o întreagă națiune.
Raportul de față discută despre schimbările experimentate în carantină și despre cum munca de acasă a diferit față de munca de acasă de dinaintea pandemiei. Ne întrebăm cum au fost lucrurile în funcție de prezența copiilor, de nivelul de educație, de situația partenerului, de absența sau prezența acestuia, de venituri șamd
Rezultatele sunt pe alocuri ușor surprinzătoare și indică o pluralitate de direcții. Citirea lor permite schițarea trendurilor din anii ce vor urma, în care ne așteptăm ca telemunca să redefinească complet modul de viață cu care eram obișnuiți.
Câteva rezultate
Față de 2018, în aprilie 2020, cei ce lucrau de acasă au vorbit mai mult cu prietenii (telefonic, prin Internet, prin mesaje scrise).
Cei intervievați în 2020 tind să spună că au o calitate a vieții mai ridicată decât înainte de pandemie.
Vorbitul cu prietenii a fost unul intens la începutul carantinei, dar apoi a scăzut pe măsură ce zilele treceau, mai ales la cei care au mai mulți copii. Excepția o constituie cei fără copii, care după câteva săptămâni de carantină au început să vorbească din ce în ce mai mult cu prietenii.
Carantina nu aduce mari schimbări în luatul pauzelor în timpul lucrului, situația semănând cu cea din 2018. Există însă o excepție importantă: pentru cei care lucrează mult, de la 40 de ore pe săptămână în sus, cu cât s-au lucrat mai multe ore, cu atât s-au luat mai puține pauze. Acest trend nu era observabil în 2018.
Spațiile de lucru de acasă devin mai ordonate în carantină
Satisfacția cu munca scădea înainte de pandemie odată cu vârsta. În carantină, observăm o creștere a satisfacției cu munca la cei care au peste 40 de ani.
Raportul complet,
detaliind cele de mai sus și multe altele,
incluzând și descrierea metodologiei,
este disponibil aici, în format pdf.
O prezentare succintă
a fost realizată pentru TVR
de către Dana Naghi-Țălnar.
